Senatul a respins creșterea unor salarii în Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate prin egalizare a remunerațiilor tuturor angajaților la nivelurile mai ridicate obținute de o parte a personalului în urma unor procese în instanță. Abrogarea prevederii a fost introdusă prin amendament la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței Guvernului prin care s-a decis egalizarea. Similar, tot prin amendamente, senatorii au abrogat și prevederi care introduceau control al ANAF asupra achizițiilor autorităților locale.
Cheltuielile salariale lunare ale Ministerului Finanțelor și instituțiilor subordonate, inclusiv ANAF, ar crește cu circa 7% raportat la luna octombrie, ca urmare a aplicării ordonanței de egalizare a salariilor la nivelurile mai ridicate obținute deja de unii angajați prin procese în instanță. În pofida acestei creșteri a cheltuielilor, Finanțele și instituțiile din subordine nu ar depăși bugetul stabilit pentru 2023, motivul fiind plecările de personal către alte ministere, unde câștigurile salariale sunt mai ridicate.
Personalul Băncii Centrale Europene (BCE), instituția responsabilă cu menținerea stabilității prețurilor în zona euro, ia în calcul acțiuni de protest și chiar declanșarea unei greve, după ce angajații au respins o ofertă de majorare salarială venită din partea conducerii băncii, care se cifra mult sub rata inflației din Euroland, a declarat un oficial sindical, scrie Financial Times.
Salariile angajaților români din multinaționale vor crește, în medie, cu 2,2% în termeni reali anul viitor, o dinamică similară fiind estimată pentru majoritatea țărilor din regiune.
Statul aduce o competiție neloială în piața muncii, prin legea salarizării unitare, ceea ce va pune frână creșterilor de salarii din mediul privat, precum și investițiilor, în condițiile în care antreprenorii pun bani deoparte așteptându-se la taxe mai mari care să acopere creșterile de cheltuieli publice, a afirmat Florin Cîțu, economist și senator PNL, la Profit Live.
România este într-o situație diferită față de cea din 2008, chiar dacă economia crește peste potential, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Deficitul de cont curent este mult mai redus acum și excesul de cerere este mai temperat. “România a făcut progrese”, spune Isărescu, însă atrage atenția că mesajul BNR este pentru moderație și că nu este cazul pentru stimularea consumului.
Premierul Dacian Cioloș a declarat, dumincă, într-un interviu la Digi24, că în realizarea proiectului de buget pentru anul viitor se merge în continuare pe "o creștere economică realistă" de peste 4% și pe un deficit bugetar de sub 3%, precizând, totodată, că sunt luate în calcul și cheltuielile fixe date de anumite legi în vigoare, scrie News.ro.
Banca Națională a României consideră că economia deja crește peste potențial, iar noi măsuri de relaxare fiscală sau de creșteri ale salariilor ar aduce direct o supraîncălzire. Bugetul este periclitat de multitudinea și natura măsurilor fiscale și salariale din ultima perioadă, iar dacă proiectele intră chiar și parțial în vigoare, atunci economia ar arde prea mult gaz deodată.
Majorarea contribuțiilor pentru angajați ar urma să fie neutralizată de creșterea salariului brut, sub amenințarea amenzii și a acțiunii penale, conform proiectului de Cod fiscal. Prin efectul celor două măsuri combinate, cheltuiala totală cu un salariat nu ar crește, iar salariul în mână ar trebui să rămână neschimbat. Însă persoanele cu activități independente vor resimți o povară a taxării aproape dublă.
Angajații din mediul privat au primit în primul semestru o creștere cu 10% a salariilor, dar și bonusuri cu peste 16% mai mari, comparativ cu aceeași perioadă din 2015, ca urmare a evoluția pozitive a economiei și creșterii salariului minim pe economie, potrivit Smartree Workforce Index, o analiză realizată de compania de HR Smartree.
Salariile angajaților din regiile de stat vor fi majorate automat cu 10% la momentul expirării contractului colectiv de muncă, dacă nu este negociat un alt astfel de contract.
Salarizarea personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea sau coordonarea Guvernului, ministerelor, administrației publice centrale și locale, precum și din coordonarea premierului sau de sub controlul Parlamentului, va fi majorată cu 10% în cazul în care nu se negociază noi contracte colective de muncă.
Cheltuielile cu personalul bugetar au crescut, în fiecare din ultimii trei ani, ajungând de la 7% din PIB, la sfârșitul lui 2011, la 7,6 % din PIB în 2014. La sfârșitul acestui an și în 2016, datorită majorărilor aprobate, se vor apropia de 8% din PIB, nivel atins în perioada dinaintea crizei.